Muntele Fuji este atractia
turistica numarul 1 din Japonia, oferind un peisaj natural de exceptie
nemaivazut nici unde in lume. Dar Fuji nu este numai un punct turistic
al epocii moderne, ci a jucat un rol important de-a lungul istoriei
Japoniei, atat strategic, cat si, mult mai important, din punct de vedere cultural.
Cultura generalaMuntele Fuji nu este un simplu munte, ci este un vulcan si inca un vulcan
activ, situat in partea sudica a insulei Honshu, in nordul peninsulei
Izu si la vest de Tokyo, in provincia Yamashita. Inconjurat de o zona
deluroasa, iese in evidenta prin inaltime (3.776 metri), dar si prin
forma sa conica. Din orice unghi ai privi, muntele Fuji este aproape
identic, astfel ca, atunci cand te afli la poalele sale nu-ti dai seama
in ce parte a sa esti. Craterul sau are un diametru de 600 metri si contine 3 focare:
Komitake,
Ko-Fuji si tanarul
Shin-Fuji. Ultima eruptie a avut loc in decembrie 1707 si a durat pana in ianuarie 1708, cenusa si fumul atingand si Tokyo (
edo la aceea vreme). La ora actuala, muntele Fuji este privit de geologisti ca un vulcan dormitand. Japonezii
privesc acest munte ca pe un munte sacru, fiind si la ora actuala un
punct principal de pelerinaj. Inainte de aparitia budismului in Japonia, accensiunea in haine albe pe muntele Fuji era un fel de obligatie pentru cei ce alegeau calea pocaintei in religia
shinto.
Dupa introducerea budismului in Japonia, muntele Fuji si-a schimbat si
el religia, dintr-un totem al shintoismului intr-unul budist, dar
statutul a ramas neschimbat. Muntele Fuji este inca privit ca o
reincarnare a unui zeu, din aces motiv orice adresare verbala sau
scrisa a acestui munte se termina cu sufixul
-san sau
-sama. Pana
la sfarsitul secolului XIX, femeilor nu le era ingaduit sa urce pe
acest munte. Pentru ele si pentru cei care nu puteau urca din motive de
slabiciuni fizice, au fost construite mici dealuri care au primit forma
muntelui Fuji, ca o replica a realului.
Reflexie in culturaCa influenta asupra culturi, se concretizeaza in traditionalele tablouri din lemn (
ukiyo-e). Majoritatea artistilor s-au inspirat din teme piesele de teatru
Kabuki, istoria si legendele Japoniei, precum si din natura. Astfel, se poate afirma ca nu exista nici un artist de
ukiyo-ecare sa nu-si fi incercat maiestria in surprinderea unui peisaj care sa
cuprinda muntele Fuji. Cu toate ca se banuia ca aceasta tema nu se va
mai dovedi “la moda” dupa cateva secole, si in ziua de azi exista
artisti renumiti care surprind muntele Fuji in toata frumusetea sa. (In
imaginea alaturata unul dintre cele mai vechi tablouri ale muntelui
Fuji: Hokkei Totoyo (1780-1850)). Cel
mai faimos artist care a facut o serie de vederi ale muntelui Fuji, ce
poarta numele de “36 de viziuni ale Muntelui Fuji” (cu toate ca in
total sunt mai multe: 46) a fost
Katsushika Hokusai (1760-1849). Printre alti faimosi artisti, care au acordat un interes ridicat muntelui Fuji se numara si
Ando Hiroshige (1797-1858),
Ito Shinsui (1888-1972),
Kishio Koizumi (1839-1945) sau modernul
Paul Binnie. Tablourile ce surprindeau imaginea acestui sacru munte au fost dintotdeauna cautate, cu exceptia perioadei Meiji,
cand un accent atat in viata de zi cu zi, cat si in arta s-a pus un
accent ridicat pe modernizare, industrializare. Surprinzator ca, in
aceasta perioada, artistii conservatori au fost pusi in fundal, iar cei
care pictau peisaje ale zonelor industrializate au avut un enorm succes. In imaginea alaturata, o vedere moderna a muntelui Fuji pictat de Goto Tsuruta in 1926.
File de povesteIn Japonia, spiritele care au puterea de a aduce fericire in vietile oamenilor poarta numele de
kami, iar credinta in aceste spirite se concretizeaza sub forma religiei
shinto. Aceste spirite pot fi orice: aminale, fenomene naturale, forme de relief, eroi etc.
Muntele Fuji este situat in provincia
Yamanashi, iar oameni ce locuiesc in aceasta zona cred in doua lucruri: muntele Fuji si lordul
Takeda Shingen. Acesta din urma a fost un conducator al oamenilor din aceasta zona in perioada razboaielor interne (sfarsitul perioadei
Muromachi) si este recunoscut inca de locuitorii acestor zone ca cel mai puternic conducator al tuturor timpurilor. Provincia
Yamanashi este o provincie saraca, ce duce lipsa de resurse naturale si
pamant fertil pentru agricultura. Surprinzator a fost faptul ca, acest
lord a reusit sa organizeze aceasta reginune, ajungand sa fie, in aceea
perioada una dintre cele mai importante din Japonia. Surprinzator mai
este ca, in contrast cu alti conducatori nu si-a contruit un castel in
capitala (
Kofu), iar cand era vreamea bataliilor acesta isi muta
resedinta departe de casa sa si a supusilor sai, acest oras
bucurandu-se astfel de o pace binemeritata chiar si in perioade de
razboi. Pentru
a unifica Japonia, a pus la cale un plan de cucerire a orasului Kyoto,
in aceea vreme aflat sub conducerea faimosului Oda Nobunaga. Insa, la
varsta de 53 de ani, pe 12 aprilie 1573 a murit de bolile batranetii,
in drum spre Kyoto, dupa ce invinsese in batalie pe Tokugawa Ieyasu
(viitorul shogun al Japoniei). Se spune ca fiul sau, a ascuns moartea
tatalui pentru a nu cobora moralul oamenilor din subordine, insa cu
toate aceaste nu a reusit sa se ridice la nivelul tatalui sau, fiind
infrant in batalia pentru Kyoto. La cativa ani dupa moartea lui Takeda, a inceput constructia a cateva temple inchinate acestuia, cum este renumitul
Takeda Shrine, iar 12 aprilie, perioada infloririi ciresilor, a devenit ziua ce marcheaza festivalul inchinat acestui mare lord.
Fuji aziExista un faimos proverb japonez care spune: “Esti intelept daca ai ajuns in
varful muntelui Fuji o data, dar esti prost daca o faci de doua ori”.
Intre 200.000 si 400.000 de oameni urca anual acest munte. Insa, sezonul
pentru catararea pe muntele Fuji este doar o perioada foarte scurta
dintr-un an, o luna si jumatate, de la mijlocul lunii iulie pana la
sfarsitul lui august, iar in restul anului nici profesionisti nu se
incumeta datorita conditilor dure, precum si a vremii urate. Insa in
aceasta perioada se poate vedea zilnic o coada imensa de pelerini,
turisti, sau doar curiosi.
[justify]Exita 4 “carari”, care in weekend
majoritatea sunt pline de lume, nemaivorbind de cele mai cautate (pe
pertea estica a muntelui, dinspre Tokyo). Majoritatea cataratorilor
uraca pana la nivelul cinci cu autobuze sau cu masini, iar din acest
punct, urmand calea
Kawaguchiko urca timp de 5 ore pana la atingerea varfului. Coborarea se realizeaza de obicei pe cararea
Subashiri si dureaza aproximativ 3 ore. Pentru mai multe informatii despre muntele Fuji accesati pagina provinciei Yamanashi.
Motivele pentru care doresc sa ajunga in varful muntelui se spune ca sunt:
perisajul fantastic al rasaritului si apusului, precum si dorinta de a
fi urcat acest munte sacru pentru cel putin o data in viata.
In 1936, zona muntelui Fuji, precum si a lacului Hakone si peninsula Izu au fost declarate zone protejate, parcuri nationale.